Istoric Institutul de Sanatate Publica Bucuresti a fost infiintat prin "Legea pentru Infiintarea Institutului de igiena si sanatate publica" promulgata de regele Ferdinand I la 25 februarie 1927. Legea din 1927 prevedea infiintarea, pe langa Ministerul Sanatatii Publice si Ocrotirii Sociale, a unui institut de igiena si sanatate publica avand de scop studiul problemelor de igiena si sanatate publica. Activitatea institutului urma sa se desfasoare pe urmatoarele domenii: epidemiologia si profilaxia maladiilor infectioase, igiena alimentara, igiena industriala, geniu sanitar, igiena sociala, eugenia, igiena scolara, asistenta sociala, asigurari sociale si accidente de munca, statistica si demografie, administratie sanitara, legislatie. Aceeasi lege prevedea ca institutul va avea buget separat, acoperit prin subventii prevazute in bugetul de cheltuieli generale ale statului, alte subventii de la autoritati si institutii, taxe incasate pentru analizele si lucrarile efectuate in institut. Crearea Institutului de igiena si sanatate publica este rodul efortului profesorului Dimitrie Mezincescu care impreuna cu doctorul Gheorghe Banu, secretar general in Ministerul Sanatatii Publice si Ocrotirii Sociale au inaintat proiectul de lege pentru infiintarea la Bucuresti a unui institutul de igiena si sanatate publica care va avea un aport decisiv la constituirea retelei igienico-sanitare a Romaniei cat si la formarea unor specialisti tehnici si administrativi in problemele sanitare, organizarea de combatere a maladiilor sociale si maladiilor epidemice, in problemele apelor, ale chimiei alimentare, ale statisticii si ale accidentelor de munca, etc. Institutul de igiena si sanatate publica din Bucuresti fost inaugurat la 19 februarie 1928. Institutul a incorporat Laboratorul de igiena al Facultatii de Medicina, Laboratorul controlului sanitar al alimentelor si bauturilor al Ministerului Sanatatii si Scoala de infirmiere si de agenti sanitari. Institutul a functionat in perioada 1928 - 1946 in cateva incaperi din subsolul facultatii de Medicina unde au fost amenajate laboratoarele si chiar si un mic amfiteatru. In 1929 institutul functioneaza sub numele de Institutul de igiena si epidemiologie. In vederea construirii unui local adecvat pentru institut, a fost solicitat si obtinut sprijin financiar din partea Oficiului international de sanatate publica al Fundatiei Rockefeller. In perioada 1930 - 1932 au fost lansate mai multe concursuri pentru construirea cladirii in care sa functioneze Institutul de igiena si sanatate publica. In anul 1930 s-a decis ca localul Institutului de igiena si sanatate publica sa fie construit in apropierea Facultatii de Medicina dupa proiectul arhitectei Henriette Delavrancea-Gibory. Cladirea din strada Dr. Leonte in care functioneaza in prezent institutul a fost ridicata in 1934 - 1942 de catre antreprizele Moccia, Bratescu si Pantelli. Cheltuielile de constructie au fost suportate jumatate de Ministerul Sanatatii si jumatate de Fundatia Rockefeller. Institutul de igiena si sanatate publica s-a mutat in cladirea din strada Dr. Leonte abia in octombrie 1946. In cladirea terminata in anul 1942, in 1942 - 1944 a functionat un spital militar. In perioada 1944 - 1946 cladirea a fost ocupata de Comitetul de asistenta al refugiatilor, in cladire functionand si catedrele de inframicrobiologie si de igiena cat si laboratorul central de chimie. In perioada 1946 - 1952, in cladirea din strada Dr. Leonte, pe langa Institutul de igiena si sanatate publica, au functionat pentru diferite perioade Institutul de medicina social si preventiva a Academiei Romane, Institutul central de statistica, Serviciul evidentei din Ministerul Sanatatii, Catedra de inframicrobiologie. In anul 1948 Institutul de igiena si sanatate publica a fost reorganizat. Intre anii 1952 - 1963 institutul a functionat sub denumirea de Institutul de Igiena Bucuresti. Din 1963 pana in 1966 institutul a preluat si sarcinile din domeniul protectiei muncii si a functionat ca Institutul de Igiena si Protectia Muncii. In 1966 devine Institutul de Igiena Bucuresti si va avea aceasta denumire pana in 1969. Intre 1970 – 1994 functioneaza ca Institutul de Igiena si Sanatate Publica Bucuresti. Din anul 1994 pana in 1997 institutul devine Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si Conducere prin includerea celorlalte institute si centre de sanatate publica din tara. In anul 1997 devine Institutul de Sanatate Publica Bucuresti nume sub care functioneaza si in prezent.
Istoric

Institutul de Sanatate Publica Bucuresti a fost infiintat prin "Legea pentru Infiintarea Institutului de igiena si sanatate publica" promulgata de regele Ferdinand I la 25 februarie 1927.

lege_1927

Legea din 1927 prevedea infiintarea, pe langa Ministerul Sanatatii Publice si Ocrotirii Sociale, a unui institut de igiena si sanatate publica avand de scop studiul problemelor de igiena si sanatate publica. Activitatea institutului urma sa se desfasoare pe urmatoarele domenii: epidemiologia si profilaxia maladiilor infectioase, igiena alimentara, igiena industriala, geniu sanitar, igiena sociala, eugenia, igiena scolara, asistenta sociala, asigurari sociale si accidente de munca, statistica si demografie, administratie sanitara, legislatie.

Aceeasi lege prevedea ca institutul va avea buget separat, acoperit prin subventii prevazute in bugetul de cheltuieli generale ale statului, alte subventii de la autoritati si institutii, taxe incasate pentru analizele si lucrarile efectuate in institut.

Crearea Institutului de igiena si sanatate publica este rodul efortului profesorului Dimitrie Mezincescu care impreuna cu doctorul Gheorghe Banu, secretar general in Ministerul Sanatatii Publice si Ocrotirii Sociale au inaintat proiectul de lege pentru infiintarea la Bucuresti a unui institutul de igiena si sanatate publica care va avea un aport decisiv la constituirea retelei igienico-sanitare a Romaniei cat si la formarea unor specialisti tehnici si administrativi in problemele sanitare, organizarea de combatere a maladiilor sociale si maladiilor epidemice, in problemele apelor, ale chimiei alimentare, ale statisticii si ale accidentelor de munca, etc.

Institutul de igiena si sanatate publica din Bucuresti fost inaugurat la 19 februarie 1928. Institutul a incorporat Laboratorul de igiena al Facultatii de Medicina, Laboratorul controlului sanitar al alimentelor si bauturilor al Ministerului Sanatatii si Scoala de infirmiere si de agenti sanitari. Institutul a functionat in perioada 1928 - 1946 in cateva incaperi din subsolul facultatii de Medicina unde au fost amenajate laboratoarele si chiar si un mic amfiteatru.

In 1929 institutul functioneaza sub numele de Institutul de igiena si epidemiologie. In vederea construirii unui local adecvat pentru institut, a fost solicitat si obtinut sprijin financiar din partea Oficiului international de sanatate publica al Fundatiei Rockefeller. In perioada 1930 - 1932 au fost lansate mai multe concursuri pentru construirea cladirii in care sa functioneze Institutul de igiena si sanatate publica. In anul 1930 s-a decis ca localul Institutului de igiena si sanatate publica sa fie construit in apropierea Facultatii de Medicina dupa proiectul arhitectei Henriette Delavrancea-Gibory. Cladirea din strada Dr. Leonte in care functioneaza in prezent institutul a fost ridicata in 1934 - 1942 de catre antreprizele Moccia, Bratescu si Pantelli. Cheltuielile de constructie au fost suportate jumatate de Ministerul Sanatatii si jumatate de Fundatia Rockefeller. Institutul de igiena si sanatate publica s-a mutat in cladirea din strada Dr. Leonte abia in octombrie 1946. In cladirea terminata in anul 1942, in 1942 - 1944 a functionat un spital militar. In perioada 1944 - 1946 cladirea a fost ocupata de Comitetul de asistenta al refugiatilor, in cladire functionand si catedrele de inframicrobiologie si de igiena cat si laboratorul central de chimie.

In perioada 1946 - 1952, in cladirea din strada Dr. Leonte, pe langa Institutul de igiena si sanatate publica, au functionat pentru diferite perioade Institutul de medicina social si preventiva a Academiei Romane, Institutul central de statistica, Serviciul evidentei din Ministerul Sanatatii, Catedra de inframicrobiologie.

In anul 1948 Institutul de igiena si sanatate publica a fost reorganizat. Intre anii 1952 - 1963 institutul a functionat sub denumirea de Institutul de Igiena Bucuresti. Din 1963 pana in 1966 institutul a preluat si sarcinile din domeniul protectiei muncii si a functionat ca Institutul de Igiena si Protectia Muncii. In 1966 devine Institutul de Igiena Bucuresti si va avea aceasta denumire pana in 1969. Intre 1970 – 1994 functioneaza ca Institutul de Igiena si Sanatate Publica Bucuresti. Din anul 1994 pana in 1997 institutul devine Institutul de Igiena, Sanatate Publica, Servicii de Sanatate si Conducere prin includerea celorlalte institute si centre de sanatate publica din tara. In anul 1997 devine Institutul de Sanatate Publica Bucuresti nume sub care functioneaza si in prezent.